Thursday, June 10, 2010

Daca Ai Putea Sa-ti Alegi Viitorul, Ai Face-O?


- Un articol de Rudy Ferraro -

Crezi sau nu, exista o stiinta a gandirii pentru succes. Aproape orice persoana de succes pe care o intreb despre modul in care l-a obtinut imi raspunde cam in acelasi fel: “am obtinut succesul pentru ca l-am urmarit”. Deci ce inseamna “a urmari”?

Poate cineva sa obtina un anumit lucru doar pentru ca asta urmareste? Raspunsul este “DA” insa e nevoie de inca ceva.

O viata mai buna, indiferent cum ai defini-o, nu este ceva rezervat celor bogati, norocosi sau indeajuns de speciali pentru a o merita. O viata mai buna este disponibila pentru orice persoana care vrea sa faca alegerile ce vor avea ca rezultat o astfel de viata.

Alegeri. In fiecare zi, fiecare dintre noi face sute, chiar mii de alegeri care au impact asupra vietii noastre. Alegem sa fim nervosi in trafic, sa tipam si sa ne plangem, alegem sa ne asezam sau sa ne ridicam, alegem sa cumparam, sa gandim si sa facem anumite lucruri. De cele mai multe ori nici nu ne dam seama ca luam decizii care ne afecteaza viata si totusi asta facem.

Foarte multi oameni au tendinta de a trai in trecut regretand un viitor care nu s-a intamplat. Regreta ceea ce nu au realizat, le este frica sa-si asume riscuri (fie ele chiar si marunte), detesta situatia in care se afla si isi concentreaza atentia asupra distantei enorme dintre ei si visele lor neimplinite despre o viata mai buna.

Acesti oameni absolut normali si obisnuiti traiesc cu impresia ca viata este dificila si nesatisfacatoare si ca nu pot realiza schimbarea care ii poate directiona spre rezultate mai bune.

Pentru cei mai multi, visul unei vieti mai bune ramane doar un vis, nu pentru ca n-ar avea ceea ce le este necesar pentru a reusi, ci pentru ca nu inteleg despre ei insisi cum functioneaza.

Succesul de orice fel este in mod fundamental si stiintific o chestiune de alegere. Are prea putin de-a face cu norocul, cu banii sau cu educatia si foarte mult cu felul cum ne gandim alegerile.

Dr. Edward Nuhfer, profesor de geostiinte la Universitatea de Stat California afirma ca fiecare experienta, oricat de neinsemnata, ne determina creierele sa construiasca noi cai neuronale care mai apoi sunt utilizate ca si canale pentru procesele noastre de gandire.

Aceste cai neuronale au prin constructie orientare spre succes (pot face) sau spre esec. Aceasta constructie de cai neuronale devine programarea noastra mentala. De aceea, daca ajungem sa construim prea multe cai neuronale orientate spre esec ne va fi greu sa credem ca suntem capabili de succes. E ca si cum ne-am autoprograma pentru esec, pentru neasumarea de riscuri si neincrederea in propria persoana.

Oamenii orientati spre succes au o programare orientata predominant spre succes.
Acestia sunt cei care au experimentat prin alegere o viata de succes in cele mai marunte privinte. Oamenii orientati spre succes nu au probleme in a face alegeri care le pot imbunatati viata. Ei nu stau prea mult pe ganduri inainte de a telefona directorului general al unei corporatii pentru a initia o afacere.

Oamenii orientati spre succes inteleg din experientele traite ca rezultatele unor pasi mici precum un apel telefonic, o intrebare sau o intalnire contribuie la succesul lor si ca acesti pasi marunti ii mentin pe traiectoria succesului.

Ei stiu de asemenea faptul ca acea convorbire telefonica, care nu a mers conform asteptarilor, nu are un impact la fel de critic asupra scopului urmarit cat asupra respectivului contact telefonic si de aceea ei obtin mult mai mult de atat. Ei simt ca au succes indiferent de rezultatul acelui apel telefonic.

Acest tip de gandire are ca rezultat pasi mai multi si mai desi in directia succesului.E vorba despre felul in care ne programam mintea sa gandesca pasii marunti.

Succesul este un rezultat al actiunii si actiunea este un rezultat al absentei obstacolelor iluzorii din mintea noastra.

Exista prea multe exemple de oameni care au obtinut succese enorme fara a avea educatie, pricepere sau bani ca sa putem face abstractie de conceptul de gandire orientata spre succes.

Cultura noastra ne creaza o problema majora prin faptul ca ne programeaza inca de la nastere sa credem ca “nu putem” in loc sa ne ajute sa aflam “cum putem”.

Alegerile marunte pe care le facem zi de zi sunt cheia schimbarii.
De exemplu, o persoana care vrea sa piarda in greutate nu poate alege sa fie slaba. Nu exista nici o alegere care sa aibe ca rezultat pierderea in greutate. Alegerile precum a refuza o pajitura, a deschide usa si a face o plimbare in loc de a deschide frigiderul, studierea unor articole despre fitness si sanatate sunt alegeri care au ca rezultat pierderea in greutate.

Deci, cheia este concentrarea asupra momentului prezent si asupra alegerilor pe care le putem face in acest moment in sprijinul atingerii scopului propus. Daca vrei sa reusesti, nu “decide” ca vei fi slab ci alege sa faci un pas in directia acestui scop.

Cati dintre noi n-au hotarat intr-o seara ca de a doua zi vor incepe “o viata noua” dar pana a doua zi motivatia li s-a pierdut intr-o mare de scuze?

Deciziile nu produc nimic. Alegerile momentului actual constituie temelia rezultatelor. Pentru asta exista alegerile. Realitatea este ca alegand sa alegem sau alegand sa nu facem nimic, noi totusi am facut o alegere. Si atunci de ce sa nu alegem mai degraba ceva ce ne poate conduce spre succes decat sa ne lasam viata la voia intamplarii?

Daca vrei sa-ti schimbi viata incepe sa actionezi si fa primul pas. Alegerile pe care le facem azi sunt viata pe care o vom trai maine.

Despre autor: Rudy Ferraro este motivational speaker si life coach.

Asculta mai multe audio Muzica

Wednesday, June 9, 2010

Lupii Indianului


Era un bunic al carui nepot obisnuia sa vina seara, sa i se aseze pe genunchi si sa-i puna tot felul de intrebari asa cum fac copiii. Intr-o zi, cand nepotul isi vizita din nou bunicul, acesta observa pe chipul baiatului multa manie.

Bunicul ii spuse: "Asaza-te si spune-mi ce s-a mai intamplat astazi."

Copilul s-a asezat si si-a sprijinit barbia de genunchiul bunicului sau, iar cand a privit in ochii lui negri si blanzi, furia i s-a transformat in lacrimi. Baiatul ii spuse: "Azi am fost in oras cu tata ca sa vindem blanurile pe care le-a strans in ultimele luni. M-am bucurat sa merg, caci in ultima vreme l-am ajutat sa puna capcanele si pentru asta el mi-a promis ca o sa-mi pot cumpara ceva...ceva ce imi doream eu mult. Eram asa de emotionat! N-am mai fost niciodata acolo. M-am uitat la multe lucruri pe care le vindeau oamenii din oras si pana la urma am gasit un cutit. Era mic dar potrivit pentru mine si tata mi l-a cumparat."

Baiatul isi culca capul pe genunchii bunicului si tacu. Bunicul isi puse mana usor pe capul nepotului sau si-l intreba: " Si ce s-a intamplat?"

Fara sa-si ridice capul, baiatul ii spuse: " Am iesit din pravalie ca sa-l astept pe tata si ca sa vad cum luceste cutitul la soare. Niste baieti care treceau pe acolo m-au vazut, s-au strans in jurul meu si-au inceput sa spuna lucruri urate despre mine. Ziceau ca sunt murdar si prost si ca n-ar trebui sa am un cutit asa de frumos. Cel mai mare dintre baieti m-a impins si am cazut peste unul dintre ceilalti baieti. Am scapat cutitul din mana si unul dintre ei l-a insfacat si-au fugit cu totii razand."

Cand baiatul isi termina povestirea furia ii reaparu pe chip si incepu sa strige:"Ii urasc! Ii urasc!"

Bunicul ai carui ochi vazusera foarte multe, il ridica pe copil ca sa-l poata privi in ochi. "Lasa-ma sa-ti spun o poveste“ zise el.

"Si eu am simtit uneori o ura teribila impotriva celor care mi-au luat fara regret ceea ce era al meu. Dar ura te trage in jos fara sa-l raneasca pe dusman.

E ca si cand ai bea otrava dorind ca inamicul tau sa moara. E ca si cand in mine s-ar afla doi lupi: unul alb si unul negru.

Lupul alb e bun. Traieste in armonie cu tot ce e in jurul lui si nu ataca daca nu e atacat. El lupta doar atunci cand este bine s-o faca si o face asa cum e bine.

Dar lupul cel negru e plin de manie. Orice lucru marunt il face sa-si piarda cumpatul si sa se infurie. Se lupta cu oricine, oricand, fara motiv. Furia si ura lui sunt atat de puternice incat nici nu poate gandi.

Furia lui e fara sens, ea nu poate schimba nimic. Uneori e greu sa traiesc cu acesti doi lupi in mine caci amandoi vor sa-mi domine spiritul."

Baiatul privi cu atentie in ochii bunicului sau intrebandu-l:" Si care dintre cei doi lupi va invinge?"

Bunicul zambi si ii spuse: " Cel pe care il hranesc"

Asculta mai multe audio Muzica

Tuesday, May 18, 2010

Cum Sa Scapi De Fantome


Probabil ca ti s-a intamplat si tie uneori sa simti ca nu te bucuri indeajuns de ceea ce iti poate oferi viata si ca nu iti conduci existenta dupa valorile personale cele mai importante.

Am aflat din proprie experienta ca, adevarata implinire, fericire, satisfactie, dezvoltare personala(numeste-o cum vrei tu), se dobandeste pe baza integritatii si a catorva principii nemuritoare(seriozitate, disciplina, munca,etc.). Aceasta fiind temelia,trebuie sa fii constient ca nu exista limite(reale) pentru tot ceea ce ar putea insemna realizare personala si creatie.

Integritatea presupune existenta unei esente imuabile care iti permite dezvoltarea abilitatii de a face fata unor schimbari de amploare in situatii in care altii mai degraba cedeaza. Nu e problema sa vrei mai mult, cat e o problema sa vrei sa ai mai mult, cu orice pret.

Un om integru ramane fidel valorilor personale, dorindu-si sa devina un ascultator mai bun, sa iubeasca neconditionat si sa incerce sa inteleaga mai bine totul, punand pret pe propria dezvoltare personala - pe scurt, sa fie inainte de toate, o persoana mai buna.

Societatea occidentala ne determina sa vrem sa avem mai mult. Este mai putin preocupata de felul in care ne simtim sau daca suntem sau nu acea persoana care ne-am dori sa fim( asta daca am reusit sa ne dam seama de importanta rezervarii catorva ore pentru a reflecta asupra acestui lucru).

Daca nu iti acorzi momentele necesare de liniste, vei continua sa nu vezi padurea din cauza copacilor. Odata cu timpul rezervat meditatiei si reflectiei, vor veni si raspunsurile cautate.

Multi nu-si dau seama de un lucru, asa ca bajbaie pe intuneric si plutesc in continuare in deriva: inainte sa faci ceva, trebuie sa iti dai seama cine esti si sa te cizelezi.

Deseori, dezvoltarea persoanala nu se produce ca rezultat al unui nou succes, ci al unei noi viziuni asupra acelorasi lucruri(si da, din pacate, de multe ori aceasta schimbare de viziune se intampla sau alegem sa o adoptam numai dupa ce am trecut prin una sau mai multe tragedii personale).

Avem cu totii propriile harti mentale asupra lumii, pe care facem eroarea sa le confundam cu teritoriul real.Agatandu-ne de vechile reprezentari, nu reusim sa gasim adevarata dispunere a terenului si ne ratacim. In acest moment, pentru a ne regasi calea, vom incerca probabil sa adoptam solutiile si ordinea impuse de ceilalti.

Si ce-i cu asta?

Problema este ca, in lipsa unei schimbari interioare, nu vom ajunge prea departe. De exemplu, poate ai considerat toata viata ca e mai bine sa te lasi purtat de curent si sa reactionezi cum poti mai bine la evenimentele exterioare.Mi s-a intamplat si mie. Pana la o anumita varsta, fara sa-mi dau seama, faceam exact acest lucru. Traiam din inertie. Primeam ce mi se oferea. Nu ma gandeam ca as putea cere chiar eu anumite lucruri si merge dupa ele ca sa le obtin.

"Harta" multor oameni nu include posibilitatea de a-si trasa dinainte existenta si de a trai urmarind anumite obiective.

Albert Einstein spunea ca "problemele importante cu care ne confruntam nu pot fi rezolvate la acelasi nivel de gandire la care ne aflam atunci cand le-am provocat". Foarte adevarat. Desi micile schimbari din viata fiecaruia pot fi facute prin anumite schimbari de atitudine si comportament, problemele mai mari pot fi abordate doar printr-o transformare la nivelul intregii fiinte. Iar asta cere timp si efort, concentrare si vointa, actiune si autoeducatie zilnica.

Pentru a gandi complet diferit, trebuie sa devii o alta persoana, lucru care nu este deloc lesnicios. Insa exista un mic "secret" care face o a naibii de mare diferenta. Celula de baza a schimbarii este obiceiul. Ceea ce faci sau gandesti tot timpul iti structureaza personalitatea si capata, treptat, rolul unor ochelari prin care privesti lumea.

Multi dintre noi accepta scenariile de viata scrise de altii(familie, societate), insa nu ne dam seama ca avem intotdeauna posibilitatea de a scrie un nou scenariu-libertatea de a lua decizii bazate pe propriul adevar.

Anwar El-Sadat, liderul egiptean care a initiat acordurile de pace din Orientul Mijlociu, a facut urmatoarea reamarca: o persoana care nu-si poate schimba insasi structura gandirii, nu va fi in stare sa transforme realitatea.Numai cei care vor mereu sa vada lucrurile dintr-o perspectiva noua, pot avea acces neingradit la succes.

Deci, de ce avem nevoie ca sa scapam de fantomele trecutului si sa incepem dezvoltarea personala:

- in primul rand, un caracter bun(integritate, principii);
- deschiderea catre perspective noi;
- proiectarea actiunilor de zi cu zi;
- constiinta faptului ca intotdeauna se culege ceea ce se seamana(indiferent ca vorbim despre o persoana, proiect sau natiune).
- sa intelegem, odata pentru totdeauna, ca nu exista scurtaturi pe drumul catre implinire sau orice fel de reusita de durata.

Asculta mai multe audio Muzica

Sunday, May 9, 2010

Narcotic/A


Do you smile to tempt a lover Mona Lisa
Or is this your way to hide a broken heart
Are you warm? Are you real Mona Lisa?
Or just a cold and lonely, lovely work of art

Asculta mai multe audio Diverse

Wednesday, May 5, 2010

The Journey of Hearts


Vremurile sunt grele, karma-i o curvă, asta ne-a fost soarta,ce să-i faci, trăim în România...aceleaşi vechi nemulţumiri pe buzele multora dintre noi, încercând să ne justificam "impotenţa"...

E o maximă foarte veche, datează,parcă, de prin 1730, care sună cam aşa, în care cred în totalitate şi pentru care nu cred că mai e nevoie de nici un comentariu: "Dumnezeu îi ajută pe cei care se ajută singuri". Şi legat de asta şi de spiritul umanitaro-caritabil care zace in unii sau urlă în alţii: mai cred foarte tare că, dacă vrei să îi ajuţi pe ceilalţi, trebuie, în primul rând, să fii capabil să te ajuţi pe tine.

Ei bine, asta m-a adus cu gândul la un fragment dintr-o carte a lui Richard Saunders(pentru cei care nu ştiu, acesta este pseudonimul sub care îşi publica Benjamin Franklin scrierile):

"Taxele sunt cu adevărat o povară grea, şi dacă le-am plăti numai pe cele impuse de guvernanţi, ne-am putea achita mai uşor...dar mai sunt multe altele, chiar mai dureroase pentru unii dintre noi. Suntem taxaţi de 2 ori mai mult pentru lenea noastră, de 3 ori mai mult de trufia noastră şi de 4 ori mai mult de nebunia noastră...iar pentru toate acestea nu putem primi nicio scutire şi niciun împuternicit nu ne poate acorda vreo reducere."

Asculta mai multe audio Muzica

Wednesday, April 28, 2010

Mother Nature


“Dragostea (a se citi „atractia sexuala”) este vicleşugul întrebuinţat de natură pentru a-şi atinge scopul, care nu este, în realitate, decât crearea unei fiinţe noi.
Îndată ce voinţa speciei este satisfăcută, ea dispare şi, plăcerea individului risipindu-se, îl readuce la cruda realitate. De aceea, însuşi Eros este înfăţişat legat la ochi.”
Arthur Schopenhauer

Asculta mai multe audio Muzica

Thursday, April 22, 2010

Dancing with the Muse


"O luptă-i viaţa, deci te luptă

Cu dragoste de ea, cu dor. (..)

Trăiesc acei ce vor să lupte

Iar cei fricoşi se plâng şi mor” - Lupta vieţii de George Coşbuc

Am fost întrebată şi mă întreb şi eu constant: ce înseamnă să trăieşti frumos, ce înseamnă fericirea pentru tine?

Încercând să-mi dau un răspuns la asta, l-am găsit la o veche slăbiciune de-a mea, de pe timpul verilor petrecute la ţară, la bunici: caii. Cum mi-am putut da seama ce înseamnă fericirea pentru mine, uitându-mă la nişte animale, de povară, pentru cei mai mulţi?

E simplu. Mă face fericită să pot să cresc ca un cal pur sânge.De ce? Pentru că aleargă cu ochelari de protecţie, pentru a-şi menţine privirea atentă înainte, fără a se lăsa distraşi. Pentru mi-am dat seama cât de important este să nu te laşi afectat de ceea ce alţii au de spus despre tine, să nu asculţi pe nimeni care te compară cu oricine altcineva(sau, şi mai rău, să faci tu singur asta) şi să-ţi vezi de drumul tău.

Pentru mine fericirea înseamnă a trăi aşa cum îţi place ţie, după regulile tale şi nu cum vor alţii. Înseamnă să nu renunţi la visele tale, să ştii în fiecare dimineaţă că ai pentru ce lupta; să îţi doreşti cu toată puterea acel ceva, să ţii cu dinţii de el în ciuda a ceea ce-ţi zic ceilalţi...asta te face fericit la sfârşitul zilei.

Să nu-i asculţi pe cei care cred că ştiu mai bine cum ar trebui să-ţi trăieşti viaţa, fără a avea ei înşişi rezultate de pe urma căii pe care ţi-o propun sau pe care au urmat-o ei înşişi, din inerţie.

Pentru că fiecare are şi trebuie să-şi găsească propriul drum....şi pentru că, aşa cum a spus şi Richard Branson: nu e păcat cum toţi ne naştem originali dar cumva, mai devreme sau mai târziu, ne transformăm în copii trase la indigo ale câtorva modele dezirabile de cetăţeni?

Mă simt fericită pentru că nu mi-e teamă de moarte; e un fenomen firesc pe care îl întâlneşti peste tot în natură, nu doar la grozava noastră specie umană. Am văzut-o în jurul meu, în forme mai mult sau mai puţin dizgraţioase şi am fost eu însămi aprope de ea; am aflat că, atunci când vine timpul, dacă ştii cum să o primeşti, poate fi ca o dulce toropeală şi un extaz mai mare decât orice altă senzaţie din timpul vieţii.

În schimb mi-e foarte teamă de un lucru: de viaţa trăită în zadar şi de regretul de la sfârşit că ai fi putut să faci atâtea, sau măcar să fi încercat şi n-ai făcut-o.

De ce se întâmplă asta cu cei mai mulţi dintre oameni?

- poate din cauza tendinţei naturale de a ne înfige rădăcinile în anumite situaţii personale, plăcute la un moment dat, şi încăpăţânării de a rămâne acolo, deşi lucrurile nu mai merg, siguranţă a rămas doar o iluzie şi satisfacţia nu mai există.

- din cauza obişnuinţei şi comodităţii;

- din cauza fricii de a lua decizii aşa cum ne taie capul(sau mai bine zis aşa cum ne îndeamnă instinctele) şi a le duce până la capăt în ciuda eforturilor uriaşe, a nervilor întinşi la maximum, a frământărilor draconice, a nesiguranţei şi tensiunii care simţi că te otrăvesc, a ocolişurilor şi amânărilor care fac şi ele parte din călătorie.

Fericirea nu cred că înseamnă a trăi, pur şi simplu, ci mai degrabă a fi în stare să mori pentru ceva, să renunţi oricând şi cu bucurie la viaţă în numele a ceva, în numele unui ideal, al tău, intim şi personal, şi nu al celorlalţi...pentru că cei mai mulţi doar supravieţuiesc, există.

Wells a fost întrebat odată:”Ce părere ai despre civilizaţie?”. Iar el, care tocmai îşi publicase cartea despre istoria lumii, a răspuns:”E o idee bună,dar cineva trebuie să facă ceva ca s-o tanspuna în realitate”.

Ceva ce nu m-a învăţat şcoală, ci am aflat de la un bătrân analfabet, e că măreţia nu stă în lucrul făcut, ci în pasiunea pe care o aduci în facerea acelui lucru.

...şi pentru că tot ce avem mai preţios la bătrâneţe sunt poveştile pe care o să le spunem, ţinându-ne nepoţii pe genunchi, toate întâmplările şi amintirile noastre cu bune şi rele, în care am fost aşa cum am ales să fim.

Aşa că...să ne punem ghetuţele de căţărat şi să pornim uşurel, dar cu avânt.

Asculta mai multe audio Diverse

Saturday, April 3, 2010

Seven Seas


Ori de cate ori încercam sa facem ceva si eşuam, ajungem sa facem altceva...acesta este primul principiu al unui accident creativ.

Eşecul poate fi productiv doar daca nu ne concentram asupra lui ca asupra unui rezultat nedorit; in schimb, putem analiza procesul, componentele acestuia si cum putem sa le schimbam pentru a ajunge la un alt rezultat.

Sa nu ne intrebam "De ce am eşuat?" ci mai degrabă "Ce am reusit sa fac/creez?".


Asculta mai multe audio Muzica

Wednesday, March 31, 2010

Cuts Both Ways


Avea in jur de 1.90, constitutie masiva, un munte de om cu barba carunta si deasa; parul naclait si privirea pierduta, amestec de umilinta, tristete, resemnare si dezgust. M-a vazut prin ceata groasa din bodega imbacsita de fum, la bar, cu o bere in fata pe care ma chinuiam sa o termin de doua ore.

Niciunul dintre noi nu ajunsese acasa in noaptea aceea; amandoi cu privirile bolnave de dor, ne-am apropiat, ca doua suflete ingemanate, fara o vorba. Ne-am vorbit putin, ne-am citit privirile, ne-am ascultat tacerile; intelegeam fiecare gand nerostit, stiam tot. Aveam o sensibilitate aparte, doua rani deschise, identice, care se cunosteau perfect...ne desparteau mai bine de 20 de ani.

Amandoi cu iluziile spulberate si bucati lipsa din suflet; parasiti fara sa stim de ce, promitandu-ne ca data viitoare o sa fie altfel...ca nu o sa mai credem in povesti nemuritoare; ca nu o sa mai risipim urmele de indoiala scuturand puternic din cap; ca nu o sa ne mai permitem naivitatea de a spera ca maine va fi altfel; ca o sa fim mai vigilenti cand banuiala se insinueaza, pentru ca, nu-i asa...instinctul nu te inseala cand e vorba de treburile inimii; ca n-o sa ne mai amagim crezand ca doar glumeste cand spune ca nu simte la fel...

Ne-am despartit spre dimineata, el plangand navalnic, fara speranta, ca un copil parasit de parinti la marginea unui drum, eu tinandu-mi curajul si pasind usor, simtindu-ma neinsufletit si crispat, ca un obiect fragil dintr-o sticla foarte subtire, gata sa se sparga la un pas mai apasat...si rugandu-ma sa fie pentru ultima oara... iubirea, bat-o vina!

Asculta mai multe audio Muzica

Monday, March 29, 2010

Mary Jane Noelle


Eu din instinct aleg acel barbat care ma forteaza sa imi arat puterea, care imi cere lucruri enorme, care nu imi pune la indoiala curajul sau taria, care nu ma considera naiva, care are curajul sa ma trateze ca pe o femeie.


Asculta mai multe audio Muzica

Pasi in Doi


I remember...walking around the streets at night
I remember people talking about their lives
One of us never made it home that night
Drunken high got the better of her mind
Jenny Died
..........................
You can´t see when there´s sun in your eyes
You're innocent
You think everything is possible
And nothings gonna get you baby
Everything is touchable
Nothing's gonna beat you in this life
It's alright
.........................
Holding hands
Drinking cans
in the orange light
Summer breeze
Feeling free
Kissing the first time
One of us never made it home that night...

Asculta mai multe audio Muzica

Thursday, March 25, 2010

FunK You


"If you will suck my soul, I will lick your funky emotions"...versurile de inceput ale piesei “Mommy, What’s a Funkadelic ?” m-au facut sa descopar, intamplator, o trupa cu un sound puternic si dramatic, de care m-am indragostit brusc si, probabil, pentru mult timp de-acum incolo.

Avandu-l pe unul din inovatorii funk-ului in frunte, George Clinton, Funkadelic s-au facut cunoscuti in anii ’70. Titulatura aleasa vorbeste de la sine: canta mult prea complex incat sa poata fi redusi doar la stilul funk. Au facut, se pare, de-a lungul carierei combinatii surpinzatoare de rock cu gospel si soul iar terminatia numelui te duce, pe buna dreptate, cu gandul la moda psihedelica a acelor ani, pe care o impletesc superb cu ritmurile de funk.

"Maggot Brain” este albumul pe care revista Rolling Stones l-a clasat, în 2003, printre cele mai bune 500 ale tuturor timpurilor. Despre piesa cu acelasi nume, rafinata si, parca, adusa de pe alta lume, legenda spune ca George Clinton l-a rugat pe chitaristul formatiei (considerat de contemporani ca fiind comparabil cu Hendrix) sa compuna un blues in memoria fratelui sau pe care il gasise mort in camera sa. Rezultatul a fost inclus mai tarziu in compilatia top 100 guitar solos.

Funkadelic este trupa care a pus bazele funk-ului si a influentat artisti precum Jackson 5 sau Red Hot Chili Peppers. Daca te gândesti la cat de sofisticat si de expresiv suna, ai putea crede ca istoria muzicii a fost putin nedreapta cu cei de la Funkadelic pentru ca nu le-a oferit celebritea pe care, poate, o meritau in randul publicului larg...probabil ca pentru altii au ingrosat demult randurile clasicilor, dar eu trebuie sa recunosc ca il aveam cap de afis pe James Brown pentru stilul funk.


Asculta mai multe audio Muzica

Asculta mai multe audio Muzica

Monday, March 15, 2010

Feelings


I can't stop this feeling I've got,
I know who I am and I know what I'm not,
I know where I've been and I know what I've lost
But I cant stop this feeling I've got
Wasn't looking ahead and I heard
Didn't I see, didn't I learn
And I don't know what you mean to me
But I'm starting to think its just a mystery
...............................
Ah you don't really look so easy
You spend a lifetime looking for someone
And then they come and you're just so uneasy
You get the feeling that if I don't come
Then there's one more story be on your way
..............................
Same old story same old me
And I don't know what you mean to me
But I'm starting to think its just a mystery
Ive got to admit its just a mystery


Asculta mai multe audio Muzica

Strangers With Candy


In our life, we meet all kinds of people. Some come into our lives and quickly go, some stay for awhile and we are never the same. Some we never think about again. Some, we wonder what happened to them. There are some that we wonder if they ever think about us. And there are some we wish we never have to think about again...but we do.


Asculta mai multe audio Muzica

Search This Blog